Numărul copiilor născuţi în mediul urban a crescut în ultimii trei ani. Dacă în 2014, în oraşele de la noi se năşteau 31,9 copii la o mie de femei cu vârsta între 15 şi 49 de ani, acum numărul lor a trecut de 34. Astfel, crește rata fertilității în România, în zona urbană.
”Observăm şi noi, în Bucureşti, o dorinţă mai mare de a aduce pe lume un copil, după destul de mulţi ani în care cifrele erau fie constante, fie în scădere. Nu putem decât să ne bucurăm, deşi nu trebuie să ignorăm câteva aspecte, mai ales cele care ţin de mişcarea populaţiei către mediul urban, dar şi de o creştere a vârstei la care femeile decid să facă un copil. Un lucru este cert: se nasc tot mai mulţi copii la oraş, iar Bucureştiul nu face excepţie”, consideră dr. Chadi Muheidli, medic obstetrică-ginecologie.
Dr. Chadi Muheidli
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cele mai multe naşteri, 138 la o mie de femei cu vârstă reproductivă (15-49 de ani), sunt înregistrate în categoria de vârstă 20-29 de ani. Situaţia este similară celei din 1990, însă cu o prăbuşire dramatică a numărului de nou-născuţi, cu 43%. Decizia de a avea un copil este tot mai des amânată după 30 de ani, mergând până la 39 de ani, categorie de vârstă în care se înregistrează cu 19% mai multe naşteri decât în 1990. Când vine vorba despre regiuni, cei mai mulţi nou-născuţi sunt în nord-est (51/1000 de femei de vârstă reproductivă), iar cei mai puţini în sud (37,8).
Crește rata fertilității în România. Situația pe București
În Bucureşti, se nasc cu patru copii mai mulţi la o mie de femei, decât în 2012, cele mai multe mame având între 30 şi 34 de ani. Totuşi, diferenţele dintre anii ’90 şi ce se întâmplă acum, rămân foarte mari: 56 nou-născuţi la o mie de femei comparativ cu 36, în prezent.
”Astfel de analize ne indică dacă facem sau nu ceea ce trebuie, ca politici, în materie de susţinere a natalităţii. În procesul de a decide dacă fac sau nu un copil, cuplurile trec prin adevărate strategii care ţin de posibilităţile financiare, de proiecţiile de viitor, de cine şi cum va avea grijă de cel mic. Ori, toate acestea nu fac decât să amâne luarea unei decizii şi, deseori, ajungem în situaţia în care, odată asigurate condiţiile pe care şi le doresc pentru copilul lor, capacitatea reproductivă, în special a mamei trecute de 35 de ani, să nu mai fie la fel de bună. De aici, o serie întreagă de situaţii dificile”, adaugă dr. Chadi Muheidli, medic obstetrică-ginecologie.
Este unul din motivele pentru care, atunci când se hotărăsc să aibă un copil, rămân cel mai des la ideea unuia singur. Potrivit datelor Eurostat, o femeie din România, care hotărăşte să dea naştere unui copil, aduce pe lume 1,56 nou-născuţi, în contextul unei medii europene de 1,58. Faţă de 1980, atunci când ţara noastră era în top 3 al ratei fertilităţii europene, cu 2,43 nou-născuţi, alături de Islanda (2,48) şi Irlanda (3,21) – în contextul unei medii europene de 1,96 nou-născuţi – scăderea este de 35%, cea mai mare de pe continent. Mai puţine femei care decid să aducă pe lume şi al doilea copil sunt în Bulgaria, Germania, Croaţia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria şi Slovacia.
Femeile care ar mai vrea copii, dar au amânat prea mult momentul, se pot lovi de probleme de fertilitate. După 35 de ani, rezerva ovariană a femeii scade, iar după 40 de ani se prăbușește, spun speciliştii, ceea ce înseamnă că sarcina este mult mai greu de obținut pe cale naturală.
